L-am ascultat aseara la Radio Lynx pe Moga vaietandu-se de piraterie: cum pierd ei bani din copii ilegale si alte mascari.
Astia chiar sunt fraieri. Calea buna au aratat-o Timpuri Noi acum multi, multi ani cu 'hitul' Pro Station (o copie nesimtita dupa RHCP - Give It Away - dar oricum..).
Ei (gen Moga) sunt oricum vanduti, asa ca a pune 2 piese 'la comanda' / cu mesaj comercial pe un album de 10-12 piese nu e odios.
Mesajul nu trebuie sa fie axa centrala a piesei (cum a fost cazul melodiei celor de la Timpuri Noi), dar ne putem imagina niste versuri a'la La Familia gen: "tu ai X 25, eu am X 26, da-te mai incolo ca iti dau clasa pe strasse" sau "dusmanii mi-au celularu', dar m-am dus la Vodafone si mi-au refacut semnalu'" :)
Din chestia asta pot sa scoata bani buni toti obositii astia care se plang ca le 'fura' piratii rezultatele 'muncii' depuse. Chiar pot sa aiba un castig bunicel din descarcari de pe internet, daca se instituie in contract un premium de reclama pentru fiecare descarcare a piesei / albumului.
Nu mai vorbim de faptul ca daca piesa devine hit, va avea un extra chia-ching pentru DJ-ii radiourilor, mai ales ca nu intra in calupul de reclame.
ugh..
marți, 6 octombrie 2009
miercuri, 25 februarie 2009
Five years after..
Printing again is cool .. I should do it more often, now that I've set up my darkroom ..
miercuri, 14 ianuarie 2009
Vinyl and stuff
Un post scris acum vreo doua saptamâni:
Mi-au căzut ochii ieri pe un articol din Rolling Stone, revistă sub-mediocră dealtfel, dar informaţia din acest articol mi s-a părut chiar interesantă:
http://www.rollingstone.com/rockdaily/index.php/2009/01/08/radiohead-neutral-milk-hotel-help-vinyl-sales-almost-double-in-2008/
Primul fapt de considerat este că vanzarile de discuri din vinil aproape s-au dublat în 2008 - de la un numar minuscul in 2007 la un numar cu 89% mai mare in 2008, dar, pe semne, tot minuscul. În orice caz, e un semn al modului în care casele de productie încearca sa-şi mărească suma de afaceri în era torenetelor: "tratează albumul ca un element de colecţie", "daca te consideri un 'fan' trebuie să ai acel lucru special, coperta, insert-urile, editia de lux".
CD-urile, cu carcasele lor din plastic si accesorii minuscule, nu creeaza aceeasi satisfactie în mână sau în dulap precum un vinil cu o suprafata de 4 ori mai mare si cu materiale de 32x32cm.
Pe semne o expresia a acestui aspect este si faptul că in ultima vreme, aproximativ jumătate dintre ediţiile de CD sunt ambalate in hârtie, cu carcasa special concepută pentru fiecare disc în parte. Practic, obiectul devine la fel de interesant ca şi muzica de pe el (poate chiar mai interesant). Treaba este ca această abordate funcţioneaza: mi-am cumparat cd-urile celor mai bune albume din 2007, desi le aveam descarcate de pe iTunes. Muzica o aveam, dar ambalajul îmi lipsea.. Hmmm.. cateodata conteaza si ambalajul se pare.. din când în când chiar trebuie sa ţii ceva în mână (de asta, poate, cărtile n-o să dispară vreodată - e un fetiş prea greu de combătut).
Al doilea fapt interesant din articol îl reprezinta surpriza de la locul sase al topului: Neutral Milk Hotel "In the Aeroplane Over the Sea" (1998). Un album de-a dreptul fabulos - dar necunoscut publicului larg. Incep sa cred ca există totusi o sansa ca facând lucrurile bine, acestea sa apară, intr-un tarziu, la suprafata, şi să-şi primesca binemeritata recunoaştere de public.
Mi-au căzut ochii ieri pe un articol din Rolling Stone, revistă sub-mediocră dealtfel, dar informaţia din acest articol mi s-a părut chiar interesantă:
http://www.rollingstone.com/rockdaily/index.php/2009/01/08/radiohead-neutral-milk-hotel-help-vinyl-sales-almost-double-in-2008/
Primul fapt de considerat este că vanzarile de discuri din vinil aproape s-au dublat în 2008 - de la un numar minuscul in 2007 la un numar cu 89% mai mare in 2008, dar, pe semne, tot minuscul. În orice caz, e un semn al modului în care casele de productie încearca sa-şi mărească suma de afaceri în era torenetelor: "tratează albumul ca un element de colecţie", "daca te consideri un 'fan' trebuie să ai acel lucru special, coperta, insert-urile, editia de lux".
CD-urile, cu carcasele lor din plastic si accesorii minuscule, nu creeaza aceeasi satisfactie în mână sau în dulap precum un vinil cu o suprafata de 4 ori mai mare si cu materiale de 32x32cm.
Pe semne o expresia a acestui aspect este si faptul că in ultima vreme, aproximativ jumătate dintre ediţiile de CD sunt ambalate in hârtie, cu carcasa special concepută pentru fiecare disc în parte. Practic, obiectul devine la fel de interesant ca şi muzica de pe el (poate chiar mai interesant). Treaba este ca această abordate funcţioneaza: mi-am cumparat cd-urile celor mai bune albume din 2007, desi le aveam descarcate de pe iTunes. Muzica o aveam, dar ambalajul îmi lipsea.. Hmmm.. cateodata conteaza si ambalajul se pare.. din când în când chiar trebuie sa ţii ceva în mână (de asta, poate, cărtile n-o să dispară vreodată - e un fetiş prea greu de combătut).
Al doilea fapt interesant din articol îl reprezinta surpriza de la locul sase al topului: Neutral Milk Hotel "In the Aeroplane Over the Sea" (1998). Un album de-a dreptul fabulos - dar necunoscut publicului larg. Incep sa cred ca există totusi o sansa ca facând lucrurile bine, acestea sa apară, intr-un tarziu, la suprafata, şi să-şi primesca binemeritata recunoaştere de public.
sâmbătă, 16 august 2008
duminică, 27 iulie 2008
Sa continuam...
The Adventures of Baron Munchausen
Un film bun.. chiar tare bun. Are scene geniale: baronul la curtea sultanului, scenele cu moartea, Uuummmaaa (as Venus), trandafirii - bineinteles - si multe, multe altele.
Mesajul - clasic (totusi) - realizarea urla Terry Gilliam. Comentariul de marketing la bomba atomica (delivered by Vulcan himself) - genial (si Pythoneque of course) - 4.5 din 5.
The Fisher King
Dupa ce-am vizionat filmul cu baronul, am remarcat ca am si acest DVD, tot marca TG.. L-am introdus si l-am vizualizat. Decent, n-am plans prea rau dupa timpul pierdut. Jucat bine, cu o poveste buna, dar ii lipseste ceva - totusi .. Bineinteles ca am remarcat cu placere scena din Grand Central ("is Grand and is Central"), precedata de un mic monolog - delicios - dat de Tom Waits insusi (cum traduci in romaneste delivered - la un monolog ?) 3 din 5
The Faculty
Abia acum inteleg ca "Planet Terror" n-a fost o intamplare: lui Robert Rodriguez chiar ii place sa faca filme teroristo-sf-cheapo-pshycho la un super mishto genial - postm.. Germenii pentru Planet Terror sunt aici :) intr-un film ce se leaga foarte bine si la care m-am distrat cum n-am facut-o de mult timp 4 din 5
Koyaanisqatsi
Am vazut filmul asta acum vreo zece ani. Tin minte ca m-a impresionat. Revedera mi-a lasat acelasi gust ca muzica lui Phillip Glass - pueril(a) - in sensul rau al cuvantului. Are cateve artificii tehinice si de manipulare a camerei interesante. "Aranjare in pagina" buna.. Dar, totusi, slab .... 2 din 5
Barry Lyndon
Imi scapase acest Kubrick - asa ca l-am introdus in slotul de DVD al Mac-ului meu 2003 si l-am vizionat. Toate cele 180 de minute ale sale..
Cinematografic - impecabil - incepand cu scena duelului si terminand .. well .. nu retin o scena memorabila aproape de final. Totusi ceva ma intriga la el: povestea e un realism clasic (pe modelul celor care nu m-au atras de cand ma stiu), regia (in sensul de unghiuri, scene) - ok; dar nu e asta - cred ca e ritmul intern al filmului si modul de umplere a celor 180 de minute ale sale.. (btw. scenele de seara/ interior sunt remarcabil filmate).. Un film pe cate trebuie sa-l mai vad o data .. 4 din 5 (momentan)
The Adventures of Baron Munchausen
Un film bun.. chiar tare bun. Are scene geniale: baronul la curtea sultanului, scenele cu moartea, Uuummmaaa (as Venus), trandafirii - bineinteles - si multe, multe altele.
Mesajul - clasic (totusi) - realizarea urla Terry Gilliam. Comentariul de marketing la bomba atomica (delivered by Vulcan himself) - genial (si Pythoneque of course) - 4.5 din 5.
The Fisher King
Dupa ce-am vizionat filmul cu baronul, am remarcat ca am si acest DVD, tot marca TG.. L-am introdus si l-am vizualizat. Decent, n-am plans prea rau dupa timpul pierdut. Jucat bine, cu o poveste buna, dar ii lipseste ceva - totusi .. Bineinteles ca am remarcat cu placere scena din Grand Central ("is Grand and is Central"), precedata de un mic monolog - delicios - dat de Tom Waits insusi (cum traduci in romaneste delivered - la un monolog ?) 3 din 5
The Faculty
Abia acum inteleg ca "Planet Terror" n-a fost o intamplare: lui Robert Rodriguez chiar ii place sa faca filme teroristo-sf-cheapo-pshycho la un super mishto genial - postm.. Germenii pentru Planet Terror sunt aici :) intr-un film ce se leaga foarte bine si la care m-am distrat cum n-am facut-o de mult timp 4 din 5
Koyaanisqatsi
Am vazut filmul asta acum vreo zece ani. Tin minte ca m-a impresionat. Revedera mi-a lasat acelasi gust ca muzica lui Phillip Glass - pueril(a) - in sensul rau al cuvantului. Are cateve artificii tehinice si de manipulare a camerei interesante. "Aranjare in pagina" buna.. Dar, totusi, slab .... 2 din 5
Barry Lyndon
Imi scapase acest Kubrick - asa ca l-am introdus in slotul de DVD al Mac-ului meu 2003 si l-am vizionat. Toate cele 180 de minute ale sale..
Cinematografic - impecabil - incepand cu scena duelului si terminand .. well .. nu retin o scena memorabila aproape de final. Totusi ceva ma intriga la el: povestea e un realism clasic (pe modelul celor care nu m-au atras de cand ma stiu), regia (in sensul de unghiuri, scene) - ok; dar nu e asta - cred ca e ritmul intern al filmului si modul de umplere a celor 180 de minute ale sale.. (btw. scenele de seara/ interior sunt remarcabil filmate).. Un film pe cate trebuie sa-l mai vad o data .. 4 din 5 (momentan)
marți, 22 iulie 2008
Reviews and stuff
N-am postat de mult ceva. Asta nu din lipsa de subiecte, ci mai degraba din tentatia mea de filtrare a gandurilor pana nu ramane nimic din ele, sau, mei degraba, concluziile se depun, poate, undeva in subconstient, intr-un format misterios, greu de translatat in cuvinte.
Well, din lipsa de subiecte am decis sa-mi dau opinia in privinta diverselor chetii consumate in ultima vreme.
Filme:
The Omen (~1975)
- Cred ca Gregory Peck trecea printr-o perioada mai trista dpdv financiar daca a acceptat sa joace in balaria asta: este ambasadorul USA in Italia, unde il adopta pe fiul lu' dracu (bineinteles, Greg nu stie asta)... Se muta in UK cu nevasta-sa (care crede ca-i fiul lor) si descopera incet-incet cu cine are de-a face.
Pe alocuri suspansul e construit OK, dar cu unelte de mult prafuite. Avem si o scena cu o decapitare intersanta - destul de bine pentru 1975. (Copilul joaca stupid, dar are un suras satanic - intr-adevar :\,) Totally skipable 1.5 din 5
Good Bye Lenin (~2000)
- M-am bucurat tare sa aud un film in limba germana. Un film cu pretentii cinematografice (f. clare la o anume scena cu statuia lui Lenin zburand pe deasupra Berlinului).
Povestea e frumoasa, dar cusuta cu ata alba (prea doreste sa prinda scena reintalnirii..) Regizorul e OK, dar se vrea arty si nu ii reuseste. Actorii nu prea au ce sa joace, dar una peste alta e o experienta placuta (i.e. nu plangi dupa timpul pierdut si nu dai fast-forward prea des - mai ales daca ai crescut in Est) 3 din 5.
The Client (~1993)
- Acum vreo zece ani mi-a picat cartea in mana .. Am citit cam jumate dupa care m-am plictisit teribil si am lasat-o pe undeva. Cumva, autorii contempotani de succes, reusesc sa povesteasca in 400 de pagini ce s-ar putea spune in 20-30, si asta fara sa transmita absolut nimic.
In final a trebuit sa recurg la vechea metoda Seinfeld-iana de a viziona filmul pentru a afla cum se termina povestea.
Filmul e mult mai intersant, si asta pentru ca este Susan Sarandon acolo si joaca genial. In rest, the usual 90 minute american thriller.. da.. si baiatul joaca destul de bine: 3 din 5
.. To be continued..
Well, din lipsa de subiecte am decis sa-mi dau opinia in privinta diverselor chetii consumate in ultima vreme.
Filme:
The Omen (~1975)
- Cred ca Gregory Peck trecea printr-o perioada mai trista dpdv financiar daca a acceptat sa joace in balaria asta: este ambasadorul USA in Italia, unde il adopta pe fiul lu' dracu (bineinteles, Greg nu stie asta)... Se muta in UK cu nevasta-sa (care crede ca-i fiul lor) si descopera incet-incet cu cine are de-a face.
Pe alocuri suspansul e construit OK, dar cu unelte de mult prafuite. Avem si o scena cu o decapitare intersanta - destul de bine pentru 1975. (Copilul joaca stupid, dar are un suras satanic - intr-adevar :\,) Totally skipable 1.5 din 5
Good Bye Lenin (~2000)
- M-am bucurat tare sa aud un film in limba germana. Un film cu pretentii cinematografice (f. clare la o anume scena cu statuia lui Lenin zburand pe deasupra Berlinului).
Povestea e frumoasa, dar cusuta cu ata alba (prea doreste sa prinda scena reintalnirii..) Regizorul e OK, dar se vrea arty si nu ii reuseste. Actorii nu prea au ce sa joace, dar una peste alta e o experienta placuta (i.e. nu plangi dupa timpul pierdut si nu dai fast-forward prea des - mai ales daca ai crescut in Est) 3 din 5.
The Client (~1993)
- Acum vreo zece ani mi-a picat cartea in mana .. Am citit cam jumate dupa care m-am plictisit teribil si am lasat-o pe undeva. Cumva, autorii contempotani de succes, reusesc sa povesteasca in 400 de pagini ce s-ar putea spune in 20-30, si asta fara sa transmita absolut nimic.
In final a trebuit sa recurg la vechea metoda Seinfeld-iana de a viziona filmul pentru a afla cum se termina povestea.
Filmul e mult mai intersant, si asta pentru ca este Susan Sarandon acolo si joaca genial. In rest, the usual 90 minute american thriller.. da.. si baiatul joaca destul de bine: 3 din 5
.. To be continued..
miercuri, 23 aprilie 2008
Fascinanta lume a liniilor
Ceva m-a intrigat de multa vrme: cum reusesc oare oamenii sa complice lucrurile in exprimare pana la un punct de incomprehensibilitate ce gadila limitele inefabile ale inteligentei. In aceasta arta, plina de opere publicate in ziare, carti sau pamflete (mai putin in mediul internetic), ringul competitorilor este dominat de o specie aparte: cea a crititcilor de arta plastica. Misterul penetreaza orice succesiune de cuvinte. Obscuritatea exprimarii incearca sa intre in competitie cu ultimele descoperiri in materie de criptografie. Cuvintele sunt alese cu grija din long-tail-ul frcventei de utilizare. Sa fie oare dorinta de filtrare a audientei? Un elitism exacerbat? Concurenta in ziar cu pagina de integrame si ghicitori? Scopul acestei atitudini ramane un mister pentru mine....
Sa luam un exemplu virtual, acela al unei cronici artistice pentru expozitia unui artist ce realizeaza dungi vericale pe un fond alb. Eu as spune cam asa:
"Artistul picteaza linii verticale, de diverse culori, pe un fond alb". Ce-ar scrie un critic de arta (virtual):
"Elocventa unui adanci spiritualitati transcende operele acestui artist, ale carui ritualuri, ce persista in formele unei geometrii baroce, coaguleaza energii semantice care asociaza sintactic simboluri halucinante ale unei spiritualitati de o verticalitate impregnata in logica conctetului. Sub ochii vizitatorului se ridica trasee ale unui limbaj artistic de o inventivitate figurativa redusa, dar care reuseste sa captiveze, prin enunturile cromatice ale unei incantaii spirituale impregnate intr-o idealitate profunda"
Cu toate astea exista, si in acest domeniu, oameni ce reusesc sa tramsmita informatia in cuvinte ce se leaga bine (artistic), logic (logic) si zipat (gzip-ul de exprimare al bunului simt).
Sa luam un exemplu virtual, acela al unei cronici artistice pentru expozitia unui artist ce realizeaza dungi vericale pe un fond alb. Eu as spune cam asa:
"Artistul picteaza linii verticale, de diverse culori, pe un fond alb". Ce-ar scrie un critic de arta (virtual):
"Elocventa unui adanci spiritualitati transcende operele acestui artist, ale carui ritualuri, ce persista in formele unei geometrii baroce, coaguleaza energii semantice care asociaza sintactic simboluri halucinante ale unei spiritualitati de o verticalitate impregnata in logica conctetului. Sub ochii vizitatorului se ridica trasee ale unui limbaj artistic de o inventivitate figurativa redusa, dar care reuseste sa captiveze, prin enunturile cromatice ale unei incantaii spirituale impregnate intr-o idealitate profunda"
Cu toate astea exista, si in acest domeniu, oameni ce reusesc sa tramsmita informatia in cuvinte ce se leaga bine (artistic), logic (logic) si zipat (gzip-ul de exprimare al bunului simt).
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
